Vasile Alecsandri

21.07.1821 – 22.08.1890

 

 

1821-07-21   Se naste cel de al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascuta Cozoni, in orasul Bacau

1827   Ia primele lectii de la dascalul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.

1828 - 1834   Isi continua invatatura in pensionul lui Victor Cuenim, deschis la 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatal sau cumparase mosia.

1834 - 1839   Impreuna cu altii fii de boieri, Vasile Alecsandri isi face studiile la Paris. Dupa trecerea bacalaureatului literal se pregateste sa intre la medicina, dar abandoneaza. Urmeaza cursurile Facultatii de Drept, insa dupa cateva luni renunta. Se dedica literaturii, scriind primele versuri in limba franceza, intre care poemul Zunarilla.

1839   In drum spre tara, intreprinde o lunga calatorie prin Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din aceasta calatorie culege impresii necesare scrierii primelor opere in limba romana : Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.

1840   In revista Dacia literara (nr 3, mai-iunie), este publicata nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, impreuna cu Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, director al Teatrului din Iasi. Se reprezinta prima lui piesa, Farmazonul din Harlau, o adaptare.

1841   Pe scena teatrului iesean se joaca piesa lui Vasile Alecsandri : Cinovnicul si modista.

1842   Alecsandri calatoreste prin muntii si satele Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia, scrie primele sale poezii romanesti - Doinele.

1844   La 18 ianuarie, are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primita de public cu deosebita caldura. Impreuna cu MIhail Kogalniceanu si Ion Ghica, scritorul se afla in fruntea revistei Propasirea. Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele "O plimbare la munti" si "Istoria unui galbin". Aflat pentru cura la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Da la iveala "fiziologia" Iasii in 1844

1846 - 1847   O insoteste pe Elena Negri in strainatate, pentru ingrijirea sanatatii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia, ii prilejuiesc impresii profunde. Insa boala Elenei se agraveaza, iubirea poetului stingandu-se din viata la intoarcerea in tara. Scrie comedia cu cantece "Peatra din casa" si nuvela "Balta Alba".

1848   (martie) - Incepe miscarea revolutionara din capitala Moldovei. Alecsandri scrie "Desteptarea Romaniei" si redacteaza impreuna cu alti patrioti petitia cuprinzand revendicarile ce trebuiau aduse la cunostinta domnitorului Mihail Sturza. Dupa inabusirea miscarii, se refugiaza in munti, apoi trece la Brasov. Scrie memoriul "Protestatie in numele Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu", publicat in brosura. Impreuna cu C. Negri, Alecu Russo, si altii redacteaza programul politic al democratilor moldoveni : Principiile noastre pentru reformarea Patriei. Evocarea acestor intamplari o face in fragmentul de proza "Un episod din anul 1848".

1849   Se intoarce de la Paris si este numit in functia de arhivist al statului. Redacteaza studiul "Romanii si poezia lor", sub forma unei scrisori catre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat in revista Bucovina. Colaboreaza la ziarul iesean Zimbrul.

1850-04-09   Are loc reprezentatia piesei Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca. In aceasta perioada, incepe publicarea Canticelelor comice care il vor preocupa pana in 1875 (Soldan Viteazaul, Mama Anghelusa doftoroaie, Herscul bocceangiul, Surugiul, Ion Papusariul, Gura-casca om politic, Cucoana Chirita in voiaj, Haimana, Barbu Lautarul, Paraponisitul, Kera Nastasia sau mama pensiilor, Millo director, La Bucuresti, s.a.)

1851   Scrie libretul operetei "Crai nou", a carui muzica a fost compusa de Ciprian Porumbescu. Acum scrie si comedia "Doi morti vii".

1852   In aprilie, apare la Iasi prima fascicula din colectia de opere folcrorice : Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si indreptate de V. Alecsandri. In octombrie, apare, in doua volume, prima culegere a pieselor sale : Teatrul Romanesc - Repertoriu dramatic. Are loc reprezentatia piesei Chirita in provincie.

1853   La Paris, Vasile Alecsandri publica primul volum de poezii originale, Doine si lacramioare, dispuse in trei cicluri : Doine, Lacramioare, Suvenire. La Iasi ii apare cea de-a doua fascicula de Poezii poporale. Vasile Alecsandri intreprinde o lunga calatorie in sudul Frantei, in Spania si in nordul Africii. Relatarea partiala a acestei calatorii este cuprinsa in "ziarul de calatorie" : Calatorie in Africa.

1854   Moare tatal scriitorului. Prelundu-si mostenirea, Alecsandri elibereaza tiganii robi de pe mosiile sale.

1855   Apare, sub conducerea poetului, revista "Romania literara", in care se publica "Anul 1855". Tot aici apar fragmente din "Calatorie in Africa" si nuvela "Balta Alba".

1856   Alecsandri se dedica integral luptei pentru Unire, facand parte din Comitetul Unirii, la Iasi. In "Steaua Dunarii", ziar condus de Mihail Kogalniceanu, apare la 9 iunie "Hora Unirii"

1857   Vede lumina tiparului culegerea de proza "Salba literara", continand povestiri, impresii de calatorie si cateva scrieri dramatice. In ziarul "Concordia", din Bucuresti, apare poezia "Moldova in 1857".

1858   Este ministru de externe intr-un guvern care trebuia sa vegheze la buna desfasurare a alegerilor de domn; in aceasta calitate, restabileste libertatea presei; figureaza pe lista candidatilor la domnie.

1859   Dupa alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleaca intr-o lunga misiune diplomatica la Paris, Londra si Torino, pentru a obtine recunoasterea Unirii Tarilor Romane sub un singur domn. La Paris, il viziteaza pe Lamartine si pe Merimee si cauta sa castige bunavointa ambasadorului Rusiei, contele Kiseleff, fostul guvernator al Principatelor intre 1829 si 1834

1860   Abandoneaza activitatea politica si se retrage la Mircesti, in mijlocul familiei, unde se dedica scrisului, compunand piese de teatru, printre care "Rusaliile" si cateva cantecele comice.

1862   Scrie "Istoria misiilor mele diplomatice".

1863   La Iasi, apare editia a doua a volumului Doine si lacramioare, la care se adauga si ciclul "Margaritarele". Apare partea a doua a "Repertoriului dramatic, cuprinzand ultimele piese ale scriitorului. Pleaca intr-o noua misiune diplomatica, trimis de Cuza.

1866   Apare intr-un volum intreaga colectie a "Poeziilor poporale". E numit membru al Societatii literare romane pentru cultura limbii, care in 1879 avea sa devina Academia Romana, luptand impotriva latinistilor, pentru impunerea pincipiului fonetic in scriere.

1868   Publica in "Convorbiri literare", primele pasteluri : Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, etc.

1871   Isi da demisia din Societatea literara romana, dupa ce aceasta hotarase sa adopte principiul etimologic in scriere si sa publice dictionarul lui Laurian si Massim.

1872   Apare studiul "Introducere in scrierile lui Constantin Negruzzi", mai intai in "Convorbiri literare", apoi ca prefata la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie "Dumbrava Rosie", pe care o citeste la o sedinta a "Junimii".

1875   Apar primele sapte volume ale editiei sale de Opere complete, patru volume de Teatru si trei de Poezii.

1876   Apare volumul de Proza din seria "Opere complete". Scrie farsa de carnaval "Cucoana Chirita in balon".

1877   Inaugureaza prin Balcanul si Carpatul ciclul "Ostasii nostri". Tine, in folosul ranitilor, o serie de conferite, in mai multe orase.

1878   Scrie "Epistola generalului Florescu" si "Eroii de la Plevna", puternice satire impotriva conducatorilor regimului. Apare volumul "Ostasii nostri".

1878 - 1879   Se dedica lucrului la drama istorica "Despot Voda". In mai 1879, citeste piesa la o sedinta a "Junimii" bucurestene. Reprezentatia piesei are loc la Teatrul National din Bucuresti. Este invidiat sa-si reia locul la Academie si sa participe la lucrarile anuale, fiind ales in comisia pentru modificarea ortografiei.

1880   Apare cel de-al noualea volum din seria "Operelor complete", cuprinzand "Legende noua" si "Ostasii nostri". Scrie feeria "Sanziana si Pepelea".

1881   I se decerneaza Marele premiu "Nasturel-Herascu" al Academiei Romane pentru drama "Despot Voda" si poeziile din ultimul volum "Opere complete"

1883   Intr-o sedinta a "Junimii" si la Academie, Alecsandri citeste noua sa piesa "Fantana Blanduziei", jucata anul urmator, cu mare succes, pe scena Teatrului National din Bucuresti.

1885   Este reprezentata la Bucuresti piesa "Ovidiu". Este numit ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, post pe care il detine pana la moarte.

1888   Scrie poeziile, ramase postume: Plugul blestemat, Fluierul, Umor criticilor .. etc. Apar primele semne ale bolii care avea sa-l rapuna.

1890-08-22   Vasile Alecsandri se stinge din viata la Mircesti. Este inmormantat la 26 august in gradina casei, daruite in 1914 Academiei de catre sotia poetului. Deasupra mormantului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Acadeiei, in 1928. Intregul ansamblu a devenit muzeu memorial

 

 

Opera

 

Dramaturgie

   

1841 - Farmazonul din Harlau

1841 - Modista si cinovnicul

1846 - Un ramasag

1845 - Creditorii

1844 - Iorgul de la Sadagura sau nepotu-i salba dracului

1847 - Piatra din casa

1850 - Nunta taraneasca

1852 - Teatru romanesc. Repertoriu dramatic

1857 - Pacala si Tandala

1857 - Salba literara

1863 - Zgarcitul risipitor

1863 - Rusaliile in satul lui Cremene

1863 - Lipitorile satului

1857 - Cetatea Neamtului sau Sobietki si plaiesii romani

1867 - Millo director sau mania posturilor

1871 - Harta razasul

1874 - Boieri si ciocoi

1880 - Despot Voda

Fantana Blanduziei

Ovidiu

Ostasii nostrii

Nuvele

   

1870 - Margarita

 

Opere complete

   

1875 - Opere complete

 

Proze

   

Istoria unui galben

Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenta

Iasii in 1844

Un salon din Iasi

Romanii si poezia lor

O primblare la munti

Borsec

Balta-Alba

Calatorie in Africa

Un episod din anul 1848

 

Proze aparute in periodice

   

Satire si alte poetice de printul Antioh Cantemir

Melodiile romanesti

Prietenii romanilor

Lamartine

Alecu Russo

Din albumul unui bibliofil

Vasile Porojan

Introducere la scrisorile lui Ion Ghica catre Vasile Alecsandri

 

Roman

   

1873 - Dridri

 

Volume de poezie

   

Pasteluri

1852 - Poezii populare. Balade (Cantece batranesti)

1853 - Poezii populare. Balade adunare si indreptate, partea a-II-a

1853 - Doine si lacramioare

 

Volume de teatru

   

1850 - Chirita in Iasi

1855 - Chirita in provincie

1865 - Chirita in voiagiu

1875 - Chirita in balon