Mihail Sadoveanu
5.11.1880 – 19.10.1961
1880 5 noiembrie, se naste , la Pascani, Mihail Ursachi, primul copil al avocatului Alexandru Sadoveanu ( fiu de taran stiutor de carte) din tinuturile Gorjului, si al Profirei Ursachi, fiica de razesi din satul Verseni, de pe apa Moldovei.
1880 - 1892 Sadoveanu isi petrece anii copilariei la Pascani si vara la bunicii din partea mamei, la Verseni. In scoala primara il are ca dascal pe "Domnul Busuioc", nimeni altul decat "Domnul Trandafir " din scrierile sale prin intermediul caruia il va cunoaste pe Ion Creanga.
1891 Copilul Mihail absolva scoala primara din Pascani. Mihail Ursachi capata numele Sadoveanu.
1892 - 1897 Urmeaza cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, unde era director Vasile Lovinescu , tatal lui Eugen Lovinescu. In clasa a III- a a gimnaziului, adolescentul capata o alura de haiduc, cu pusca si pasiuni vanatoresti.
1894 - 1895 Ramane repetent
1895 Moare mama sa, Profira Ursachi. Durerea incercata – va marturisi mai tarziu in lucrarea sa Anii de ucenicie - " Cand a murit mama aveam saisprezece ani, elev al gimnaziului din Falticeni. A fost o lovitura asa de brutala, incat am simtit-o indelung dupa aceea. Ea iubea in mine pe primogenitul ei si avea si bucuria asemanarii mele cu ea." Tarziu, in anii senectutii, scriitorul zabovea adeseori in fata marelui tablou al mamei sale, citind din cartile preferate.
1897 - 1900 Studii la Liceul National din
1898 - 1900
v sub acelasi pseudonim M.S. Cobuz ( directorul liceului ai interzicea sa semneze cu numele intreg ) publica versuri si proza in revista Pagini literare, scoasa in Bucuresti de Artur Stavrim si Ion Gorun. Mai colaboreaza la aceasta revista Delavrancea, Caragiale, Jean Bart, D. Anghel.
v octombrie, impreuna cu publicistul Matei Rusu de la Iasi, Sadoveanu scoate revista Lumea, din care nu apar insa decat 3 numere.
1900
v martie, este exmatriculat de la liceu
v septembrie, pleaca la Bucuresti cu gandul , sugerat de tatal sau, de a se inscrie la Facultatea de Drept, dar frecventeaza boema literara a Capitalei.
1901
v se stabileste la Falticeni unde se va casatori cu Ecaterina Balu.
v Sadoveanu va colabora la Revista romana cu poezii, recenzii, traduceri, semnand cu diferite pseudonime (M.Sadoveanu – Cobuz, C.Prisacaru, C.Sateanu, Ilie Puscasu.) la Revista moderna din Bucuresti.
v din nr.32 al revistei, Sadoveanu incepe sa-si publice nuvela Ion Ursu ( nr. 32, 33, 35, 36, 37).
1902
v 20 ianuarie, in nr.45 al Revistei moderne, sub pseudonimul Ilie Puscasu, Sadoveanu publica o traducere din Dostoievski – Moarta.
v iunie, este incorporat in armata.
v colaboreaza la revista Pagini literare, unde publica Fratii Potcoava.
v se naste Despina -Lia, primul copil al scriitorului.
1903
v colaboreaza la revista Samanatorul si Revista idealista.
v toamna, revine la Bucuresti si va lucra chiar in redactia revistei Semanatorul; va incepe colaborarea la revista Luceafarul de la
1904
v "Anul Sadoveanu" : Sadoveanu debuteaza editorial cu 4 volume : Povestiri, romanul Soimii, Dureri inabusite si Crasma lui Mos Precu ( nuvele) , fiind remarcat de Nicolae Iorga, E.Lovinescu, Sextil Puscariu. Nicolae Iorga este primul care il remarca.
v iunie, G.Bogdan – Duica recenzeaza volumul Povestiri in revista Convorbiri literare.
v 22 august, Nicolae Iorga in Semanatorul publica articolul Doi povestitori.
v alte cronici elogioase semneaza si E.Lovinescu si Sextil Puscariu.
1905
v devine functionar la Casa Scoalelor, unde va lucra pana in 1906.
v incep polemicile pe seama "cazului Sadoveanu".
v in primul volum al revistei Curentul nou din
v are loc prima intalnire cu Titu Maiorescu. Gratie raportului favorabil al acestuia in Povestiri, Sadoveanu primeste Premiul Academiei Romane.
v publica volumul Povestiri de razboi.
v se naste Dimitrie -Miti, fiul scriitorului ( 1905 -1955)
1906
v publica volumele Floare ofilita, Mormantul unui copil si Amintirile caprarului Gheorghita.
v colaboreaza la revista Convorbiri literare.
v martie, ia fiinta revista Viata romaneasca. Sadoveanu e prezentat in primul numar cu nuvela Pustiul. Se imprieteneste cu G.Ibraileanu ( pentru Sadoveanu acesta va fi "prietin unic") si devine colaborator statornic al revistei din
v aprilie, Sadoveanu pleaca din Capitala din nou la Falticeni, unde isi injghebeaza o buna gospodarie.
v se naste al treilea copil Profira, fiica scriitorului.
1907
v februarie – martie, au loc marile rascoale taranesti . Dupa inabusirea lor in sange, Sadoveanu va fi numit de Spiru Haret ( care detinea functia de Ministru al Instructiunii ) inspector al cercurilor culturale satesti si al bibliotecilor populare.
v impreuna cu folcloristul Artur Gorovei scoate, la Falticeni, o gazeta Ravasul poporului.
v publica La noi, in Viisoara si Vemuri de bejenie
1908
v apar Oameni si locuri, O istorie de demult, Duduia Margareta
v se constituie Societatea Scriitorilor romani si Sadoveanu este ales vicepresedinte.
1909
v scoate revista Cumpana, impreuna cu St.O.Iosif, Ilarie Chendi, D.Anghel, pana in aprilie 1910.Aici vor vedea lumina tiparului Refleziile unui explorator, reportaj despre viata taranimii, o prima faza in elaborarea Bordeenilor
v apare volumul de povestiri Cantecul Amintirii.
v se naste Teodora- Didica.
1910
v Sadoveanu este numit Director al Teatrului National din
v apar Povestiri de seara, Genoveva de Brabant, In amintirea lui Creanga.
v se naste Bogdan-Mihail ( 1910-1912)
1911
v apare Apa mortilor si in Viata romaneasca publica piesa de teatru De ziua mamei.
v 2 februarie, se joaca la Teatrul National piesa de teatru De ziua mamei
1912
v colaboreaza la Universul
v apar Un investigator, Bordeenii.
v se nasc gemenii Bogdan ( 1912-1920) si Ecaterina - Tincuta
v in Viata romaneasca incepe sa publice in foileton romanul Neamul Soimarestilor.
1913 Sadoveanu este sublocotenent in rezerva; este incorporat si participa la razboiul romano-bulgar; se vor ivi din experienta razboiului opere importante.
1914 Apare volumul Privelisti dobrogene, de inspiratie romano -bulgar.
1914 - 1915 Participa la mai multe concentrari.
1915
v apare romanul istoric Neamul Soimarestilor.
v se naste Mircea, al optulea copil al lui Sadoveanu/
1916
v apare volumul 44 de zile in
v se naste Livia – Lucia ( 1916 – 1957)
v apare volumul de povestiri Foi de toamna.
1916 - 1917 Sadoveanu este editor al ziarului de front
1917 Se naste Ligia -Marioara
1918 1 decembrie, Marea Adunare de la Alba-Iulia. Realizarea statului national unitar. Sadoveanu se stabileste la
1919 2 februarie -21 decembrie, la sugestia lui Garabet Ibraileanu, Sadoveanu impreuna cu George Toparceanu , la Iasi, scot revista Insemnari literare, care va pregati reaparitia Vietii romanesti.
1920
v martie, reapare revista Viata romaneasca. Revista are acum si editura proprie, unde Sadoveanu isi va publica multe din volumele sale viitoare.
v apar volumele de povestiri Priveghiuri si Umbre.
v se naste mezinul Mihu, mort in razboi in 1944.
1921
v incepe sa colaboreze la Adevarul literar si artistic.
v apare Cocostarcul albastru
1923 Sadoveanu este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej tine discursul de receptie despre Poezia Populara. Peste putin timp devine presedintele Sectiei literare al Academiei.
1924 Sadoveanu scoate revista Lumea – bazar saptamanal.
1925
v apare romanul Venea o moara pe Siret
v impreuna cu Panait Istrati, Sadoveanu face o calatorie prin muntii Moldovei.
1926 Apare "
1927 iunie, va face o calatorie in Olanda,
1928 apar volumele "Demonul tineretii", "Imparatia apelor", "Olanda", "Hanul Ancutei".
1929
v viziteaza Constantinopolul, impreuna cu Ionel Teodoreanu si Stefan Velisar.
v apare Zodia Cancerului sau vremea Ducai-Voda.
1930
v apare romanul Baltagul
v noiembrie, este sarbatorit cu prilejul semicentenarului nasterii sale
1931 Apar "Trenul fantoma" si "Maria sa, Puiul padurii".
1932 Apar "Nunta domnitei Ruxandra" si "Uvar".
1933 Apar "Locul unde nu s-a intamplat nimic" si "Creanga de aur", ultima nu prea luata in seama de critica.
1934
v Apar "Noptile de Sanziene", "Soarele in balta" si "Viata lui Stefan cel Mare". De remarcat in aceasta perioada, cufundarea in tinuturi departate in timp si spatiu si “refuzul activitatii”, prin care scriitorul isi manifesta indirect atitudinea sa viguros antifascista.
v 15 aprilie, rosteste o cuvantare la primul "Convent al Francmasoneriei Romane Unite".
1935 Apare primul volum al trilogiei Fratii Jderi, "Ucenicia lui Ionut".