Costache Negruzzi

1808 – 1868

1808 Se naste Constantin Negruzzi, in comuna Trifestii Vechi, judetul Iasi, ca fiu al lui Dinu Negrut, razes ajuns spatar, si al Sofiei ( nascuta Hermeziu). Astazi, casa este muzeu si ai poarta cu onoare numele.

1809 Se stinge din viata mama sa

1816 Tatal sau, iubitor de lectura ( avand o biblioteca compusa din traduceri si lucrari manuscrise) se ingrijeste de educatia fiului sau .Constantin Negruzzi incepe sa invete limba greaca cu dascalul Chiriac si limba franceza cu emigrantul polon Rankovitz

1820 Invata singur romaneste pe un manuscris gasit in biblioteca tatalui sau “ Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior. Aceasta realizare a tanarului scriitor o vor regasi povestita, cu mult haz, in schita “ Cum am invatat romaneste “

1821 La declansarea miscarii eteriste, Dinu Negrut, impreuna cu fiul sau Constantin, se refugiaza la mosia sa din Sarauti, situata in tinutul Hotinului, din Basarabia .

1822 Dinu Negrut il duce pe fiul sau la Chisinau, unde il cunoaste pe poetul rus Puskin. Cu toate ca Negruzzi nu avea decat 14 ani, intalnirea cu Puskin ai va lasa tanarului o impresie de neuitat, iar mai tarziu va traduce cateva din poeziile acestuia ( Salul negru, Tiganii etc) . Din aceasta perioada dateaza primele sale incercari literare originale si traduceri din Lessage, M-me de Genlis, Dimitrie Darvari, reunite in caietul intitulat “Zabavile mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823 in satul Sarautii din raiaua Hotinu “.

1823 Constantin Negruzzi se intoarce la Iasi. Traduce Memnon de Voltaire.

1824 Traduce Prostia Elenei de Marmontel.

1825 Constantin Negruzzi isi incepe cariera administrativa, fiind numit diac la Visterie, functie pe care o va detine pana in anul 1840.

1826 Moare Dinu Negrut, lasand fiului sau o situatie materiala precara urma proceselor care au avut loc din cauza incurcaturilor pricinuite in administrarea Postelor. Constantin Negruzzi urca o noua treapta in ierarhia micilor boieri, fiind numit caminar.

1829 1 iunie, apare la Iasi, primul numar din Albina romaneasca, sub conducerea lui Gheorghe Asachi. Constantin Negruzzi se numara printre “ binevoitorii prenumerati” ( abonati).

1835 Apare la Iasi, in Tipografia Albinei, Triizeci de ani sau viata unui jucatori de carti. Melodrama in trii zile, tradusa din frantuzeste de caminarul C.Negruzzi. Autorii melodramei sunt Victor Ducange si M.Dinaux

1836 In gazeta Muzeul National se publica Corespondenta intre doi romani, unul din Tara Romaneasca si altul din Moldova, continand schimbul de pareri intre I. Heliade Radulescu si Constantin Negruzzi in problemele limbii romane.

In Tipografia Albinei editeaza “ anectodul istoric in versuri “ Aprodul Purice care, potrivit, precizarilor lui Constantin Negruzzi , constituia un fragment in epopeea Stefaniada pierduta. Ion Heliade Radulescu ai tipareste doua traduceri din dramele istorice ale lui Victor Hugo, Maria Tudor si Angelo, tiranul Padovei. In Curierul de ambe sexe, Constantin Negruzzi publica doua scrieri originale : Cum am invatat romaneste si Zoe, precum si traducerile Dervisul de Victor Hugo, Impresii de calatorie de Al. Dumas, Carjaliul si Salul Negru de Puskin.

-15 octombrie, este ales deputat la Iasi.
-In Alauta romaneasca apare Scrisoarea I ( Primblare), care inaugureaza ciclul Negru pe alb.Scrisori de la un prieten, punand bazele geniului epistolar in literatura romana.
-In Albina romaneasca, semneaza articolul de atitudine critica Despre ruinele si ruinarile Moldovei, devenit Scrisoarea a III a ( Vandalism).
-In urma acestui articol, Negruzzi este surghiunit la mosia sa.
8 decembrie – este ales secretar al Obstestii Adunari.

1839 Este ridicat la rangul de spatar.

v Incheie traducerea celor 60 de “melodii irlandeze” ale lui Thomas Moore, dupa versiunea franceza Les amours des anges et les melodies irlandaises , realizata de Louises Swinton Belloc.

v 6 iulie, se casatoreste cu Maria Gane, cea alaturi de care va avea 5 copii : Iacob, viitorul junalist si responsabil al revistei Convorbiri literare, Leon, Nicolae, Gheorghe si Eliza.

v In Albina romaneasca si Alauda romaneasca publica Scrisoarea II ( Reteta), Scrisoarea III ( Catacombele Monastirei Neamtului), Riga Poloniei si Printul Moldaviei, Un poet necunoscut, iar in Curier de ambe sexe ai apar scrierile Au mai patit-o si altii, Potopul, La Maria.

1840 Apare, la Iasi, prestigioasa revista Dacia literara, condusa de Mihail Kogalniceanu, in paginile careia Constantin Negruzzi publica capodopera sa, nuvela istorica, Alexandru Lapusneanul, povestirea O alergare de cai si articolul Cantece populare ale Moldaviei.

v
15 februarie este numit rezident ( primar) al eforiei orasului Iasi.

v Alaturi de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri devine coredactor la Teatrul National din Iasi, functie pe care o va detine pana in februarie 1842.

v Sub pseudonimul Carlu Nervil, publica in Albina romaneasca nuvela Provintialul, devenita ulterior Filozofia provintialului.

1841 La Cantora Foaiei Satesti se tipareste volumul 200 retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti, scris impreuna cu Mihail Kogalniceanu.

1842 Constantin Negruzzi este ales din nou deputat. In Albina romaneasca publica Pacala si Tandala ( Scrisoarea XII).

1843 Este numit director al Visteriei, ocupand acest post pana in 1849. Ii apare Cantec vechi in Foaie pentru minte, inima si literatura.

1844 Apare revista Propasirea, cu un rol important in epoca.

v Publica aici nuvela Toderica, localizata dupa o povestire a lui Prosper Merimee . Constantin Negruzzi este din nou surghiunit la mosia sa, iar revista Propasirea este interzisa.

v In colaborare cu Alecu Donici publica volumul de traduceri Satire si alte poetice compuneri de Printul Abtioh Cantemir.

1845 Constantin Negruzzi este numit membru al Comisiei insarcinate sa analizeze “mersul scoalelor si pricinilor neprogresului lor”.

v Primeste rangul de aga.

v Publica naratiunea istorica Sobieski si romanii in Calendarul pentru poporul romanesc si volumul cu traducerea Baladelor lui Hugo.

1846 Publica, la Brasov, brosura Elemente de drept politic. Dupre mai multi autori de un filo-roman.

1848 Nu participa la revolutia din Moldova, ceea ce ai va atrage un virulent atac din partea gazetei Bucovina. Urca o noua treapta in ierarhia boiereasca, primind rangul de postelnic.

1849 In Tipografia Albinei tipareste “vodevilul national “ Doi tarani si cinci carlani, piesa jucata cu succes pe scena Teatrului National din Iasi.

1850 Constantin Negruzzi este numit “Cap” ( director) al Departamentului lucrarilor publice, functie din care va demisiona in 1851. Publica in ziarul Zimbrul un fragment din Femeile savante de Moliere.

1851 Revine la conducerea Visteriei pana in 1854. In Mai, demisioneaza din functia de Cap al Departamentelor lucrarilor publice. Ii apar in volume doua piese de teatru : Carantina, un vodevil prelucrat dupa o comedie de Scribe si Mzeres, si Muza de la Burdujani, o localizare dupa piesa lui Th. Leclercoq.

1852 Publica in Gazeta de Moldavia impresiile de calatorie Pelerinagiu la Targul Ocnei ( Scrisoarea XXVIII).

1853 9 Mai, editeaza la Iasi foaia sateasca Saptamana, difuzata gratuit la sate.

1855

v Intreprinde prima sa calatorie in strainatate, la Berlin, pentru a -si vizita copiii aflati la studii, si la Ems, unde face o cura balneara. Impresiile din aceasta calatorie sunt consemnate in Scrisoarea XXX.

v In revista Romania literara, scoasa de Vasile Alecsandri la Iasi, Constantin Negruzzi publica Un protes de la 1826 ( Scrisoarea XXVII) si Ochire retrospectiva ( Scrisoarea XIX).

1856 Primeste rangul de vornic. Este numit comisar al guvernului pentru delimitarea frontierelor.

1857

v Devine membru al Divanului domnesc si al Sfatului administrativ extraordinar al Moldovei.

v Apare volumul Pacatele tineretelor, continand creatia literara reprezentativa a lui Constantin Negruzzi.

1859 Dupa Unirea Principatelor Romane, este numit director al Statisticilor Centrale.

1861 Se afla pentru a patra oara la conducerea Visteriei.

1862 In revista Din Moldova a lui B.P.Hasdeu ,publica Studii asupra limbii romane.

1867

v Publica Flora romana in nr.7 din Convorbiri literare.

v Se numara printre membrii Societatii literare romane, viitoarea Academie Romana, dar, fiind bolnav, retras la mosia sa, nu poate participa la sedinta inaugurala.

1868-08-24 Constantin Negruzzi, se stinge din viata fiind inmormantat, conform dorintei sale, in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi.

Opera

Anectot istoric in versuri

1837 - Aprodul Purice

Articole

1840 - Cantece populare a Moldaviei

Brosuri

1846 - Elemente de drept politic. Dupre mai multi autori de un filo-roman

1862 - Studii asupra limbii romane

Corespondenta

1836 - Corespondenta intre doi romani, unul din Tara Romaneasca si altul din Moldova, schimb de corespondenta intre Constantin Negruzzi si I.Heliade Radulescu in problemele limbii romane