Barbu Stefanescu Delavrancea

11.04.1858 – 29.05.1918

1858-04-11 Se naste din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si Iana (Ioana sau Ana), în satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului, cel ce avea sa-si puna amprenta asupra literaturii romane, Barbu Stefanescu Delavrancea. Petrece o copilarie frumoasa in preajma oamenilor simpli si mai ales in preajma tatalui.

1866 - 1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si de citit de la dascalul Ion Pestreanu,de la Biserica Sf. Gheorghe Nou, Barbu Stefanescu urmeaza primele doua clase primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") . La Scoala sucursala de baieti nr.4 il va avea ca profesor pe Spirache Danilescu, „om luminat“, urmând ca în anul următor să treacă la Şcoala Domnească, pentru clasele a III-a şi a IV-a. Studiază cu învăţătorii E. Becarian şi Ion Vucitescu, în condiţiile de rigoare ale internatului şi ale şcolii vechi în care se practicau pedepse aspre in caz de neascultare si de nerespectare a regulilor. În registrele matricole figura sub numele de Ştefănescu Barbu.

1869 - 1870 Barbu Stefanescu este bursier la liceul "Gh. Lazar", avandu-i ca profesori pe cei mai de seama dascali ai Capitalei de la acea vreme. Se face remarcat datorita talentului şi a capacitatii sale de asimilare.

1870 - 1877 urmeaza cursurile Liceului “ Sf. Sava”. Atmosfera din internatul de la „Sf. Sava“ şi imaginea adolescentului vibrând de pasiune vor fi evocate în nuvela Bursierul. Incep primele incercari sfioase in literatura ale tanarului licean.

1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceul “ Sf. Sava”.

1877 Toamna - Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Incepe sa publice versuri în ziarul România liberă. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga. Amintiri semnat Barbu. Critica primeste foarte bine aceasta incercare de afirmare a vlastarului literaturii romanesti. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880 - 1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane intitulate Zig-Zag, semnate cu pseudonimul Argus.

1882 Barbu Stefanescu obtine diploma de licenta în drept cu teza "Pedeapsa, natura si însusirile ei". pe care o publică în acelaşi an, semnată Barbu G. Ştefănescu. Scriitorul îşi va semna operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea , titulatura pe care si-o va mentine pana la sfarsitul vietii. Pleaca la specializarea in drept, timp de doi ani, la Paris.

1883 Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil Zola, cu Sultanica, în "România Libera", in numerele din 9-15 martie , semnat sub pseudonimul de Argus.

1884 Barbu Stefanescu va publica principalele sale opere cu pseudonimul Delavrancea, ca un omagiu adus înaintasilor sai vrânceni. Reîntors de la studiile din Franta, devine redactor la ziarele "România Libera" si "Epoca". Leaga o strânsa prietenie cu Al. Vlahuta si I. L. Caragiale.

1885 Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica.

1887 Conduce pentru o scurta perioada revista "Lupta literara", în care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose. Tot în acest an Delavrancea publica volumul de nuvele Trubadurul.

1889 Delavrancea începe sa publice o serie de articole în care elogiaza picturile lui I. Andreescu si Nicolae Grigorescu.

1892 - 1893 Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, în locul lui V. A. Urechia, predând cursuri despre trasaturile specifice ale artei noastre populare.

1893 Ii apare volumul de povestiri Între vis si viata. Începe colaborarea la revista condusa de C. D. Gherea, "Literatura si stiinta".

1899 Delavrancea este numit primar al capitalei.

1909 Are loc premiera piesei Apus de soare. Spre sfârsitul anului - va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia Moldovei: Viforul.

1910 Are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei: Luceafarul Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice.

1911 Are loc premiera piesei Irinel.

1912 Delavrancea este ales membru al Academiei Române. Cu acest prilej rosteste discursul "Din estetica poeziei populare". Tot în acest an are loc premiera piesei Hagi-Tudose.

1914 Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice, îndeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntându-se insistent pentru intrarea României în razboi în vederea desavârsirii Marii Uniri, de partea Antantei.

1918 29 aprilie - Retras la Iasi, se stinge în urma unui atac de cord in odaia sa, la varsta de 60 de ani, fiind foarte afectat de întorsătura pe care o luaseră evenimentele de război din acea perioadă . Scriitorul este înmormântat la Cimitirul "Eternitatea", din Iasi, pe aleea scriitorilor.

Opera

Basme

Neghinita

Norocul dracului

Palatul de clestar

Daparte, daparte

Poveste

Stapânea odata

Dramaturgie

Trilogia Moldovei:

1909 - Apus de soare

1909 - Viforul

1910 - Luceafarul

A doua constiinta

1912 - Irinel

1913 - Hagi-Tudose

Foiletoane

1880 -1882 - Zig-Zag

Nuvele si povestiri

Sultanica

Apa si foc

Sorcova

Odinioara

De azi si de demult

Vaduvele

Liniste

Parazitii

Trubadurul

Zobie

Milogul

Înainte de alegeri

Iancu Moroiu

Hagi-Tudose

Domnul Vucea

Bursierul

Suier

Razmerita

Bunicul

Bunica

Boaca si Onea

Micutii

Mos Craciun

Angel Demetriescu

Irinel

Între vis si viata

Proza Poetica

Nu e giaba cafea

Sadi-el-Mahib

Fanta-Cella

Sentino

Volum de poezii

1877 - Poiana Lunga. Amintiri